Recenzii

Volumul biling de versuri, "Bucurii aleatorii" scris de cuplul Otilia Vanda Ciuban si Alex Porc, aparut recent la editura GRINTA din Cluj Napoca, ofera cititorilor doua universuri poetice distincte, dar care se intrepatrund reciproc. Primul, cel al Otiliei Ciuban e plin de suavitate si de aparent calm launtric, cu irizari ce bat mai mult inspre verde, culoarea sperantei si al reinnoirii.
Otilia Ciuban are, pe alocuri, in versurile ei, ceva elegiac, ceva metafizic. Versuri precum " sunt ingerul plangacios/ umblu cu talpile dezgolite prin margarete/ mi-e prieten doar/lupul/ si numai atunci cand ii definesc necuprinsul..." tradeaza o teama de insingurare sporadica a sufletului, ce nu poate fi alungata decat prin sentimentul sigurantei si al iubirii. Si atunci, cand simte ca i se ofera iubireea redevine o fiinta solara, vesela, care ne face o invitatie de a ne bucura ( aleatoriu chiar) de orice, inclusiv de lucrurile simple care ne inconjoara sau pe care le intalni. Marturie stau versurile " sunt in lumea de desen/ aici aricii joaca ping pong cu picaturile de ploaie/ veniti, putem colora soarele-n albastru...!"
Alex Porc, in schimb, e exploziv si plin de neprevazut, dinamitand cu buna stiinta versurile pentru a ne starni curiozitatea si modul lui de pecepere asupra vietii si poeziei in general. El e impulsiv si cerebral. Dezinhibat, scrie asa cum vrea si cum simte, avertizand cititorii, inca de la inceputul operei lui, prin acele “Ars poetica” in diversele-i variante, ( "Eu nu scriu poezie", - Ars poetica se intoarce " Nici eu, nici nimeni altcineva/ nu scrie poezie"
Pragmatic si ironic, pentru ca nu se incurca in inflorituri estetice scriind poezia in stare bruta, asa cum ii vine; lucid si imprevizibil, facandu-l pe cititor curios.
Exemplific o strofa din poezia "Anotimpuri in prapastie ( Nu e bine)" "mi-am taiat venele razand,/ apoi mi-am lins amintirile de pe covor,/ am vomat si mi-am zis: Nu e bine!"
Si cum in viata, ca si in arta contrariile se atrag, nici volumul prezentat, nu face exceptie, el imbinand perfect doua temperamente diferite. Unul, melancolic, plin de feminitate si celalalt, coleric, uneori flegmatic, dar amandoua se completeaza reciproc, unul fara celalalt neputand sa se desavarseasca.
Bogdan Nicolae Groza