Raman gol
(fara mana ta)

nu-mi strica fericirea de azi
mai bine leag-o de tine
sa te judece in locul meu
tese-mi o panza subtire
si aseaza-i colturile peste fata
- sa nu uiti nodurile in cruce!
prinde intr-o clipa bataia din usa
ramai o clipa pe ganduri
nu mai intelegi ce spun
-nu ma urmareai de ceva vreme
dar simti cum alunec
o umbra trece grabita
- ma intreb unde ma duc
si de ce nu-mi iau cu mine kilogramele
dar imi amintesc ca asa pot zbura mai usor
fara sa astept sa-mi creasca pene si pinteni
timpul nu sedimenteaza secundele de fericire
durerea nu capata aura zambetului tau
nici crengi, nici paie goale nu ma imbraca

Pop Vasile

Euridice

La inceput zambeai speriata de intuneric
prin infernuri pazite de cainii Cerber
mangaia petale de speranta langa inima mea
in exilul de umbre;
zambeste!
zambetul tau imbratiseaza tinere frunze

dar ai daramat visul in lumea Umbrelor
si pe ce petale de speranta
vom pune capul pentru a plange?
esti frumoasa dar nu te intoarce
caci vom impietri!

Razvan Florian

cheia sol

sunt pe a cincea
linie a portativului.
deznadejdile urca
vertiginos spre mine
caterandu-se
pe cheia sol…
le voi lovi cu
note muzicale.
arunc doimile
ca pe pietre
patrimile
ca pe ciocane
si optimile ca pe
bumerange…

sper ca nu
am uitat gazul deschis…

Norbert Katona

...

Ai patruns in mine
O adiere
Esti vantul,ce þine
Bucurie,fericire.


Ma duci la luna
Doar sa ma arzi
Cu soarele-n umbra
Fiecare secunda,azi


Maine zbori
Mai departe
Uit de cateva ori
Dar timpul nu cunoaste dreptate

Onea Madalina

arunca-mi ceata

tacerile noastre au
frica fluturilor in insectar
irizarile se-nghesuie sa-i rimeze

subteran iti hranesti
pacatul
clipesti:
nimic fara testamente in lut

imi spui ca ai sarutat samanta
in frig
iar acum iti cauti dorul
prin sarutul fluturelui
dat cetii

Diana Petrehus

fisura in cerb

Luceafarul e
o alegorie pe
tema cerbului

aceeasi mahnire in
frunte infruntand
si curgere si neclintire
si matraguna adapatului si-a setei

intoarce rogu-te povestea si-o
lasa-asa-n acelasi timp
poarta-ne pe brate pe
nisipul cu o singura urma
fi-ne zefir, caci mie mi
s-a frant lumina...
cararea-calauza tace si
mi-s prinse ramurile-n rangul crangului
al carui aur imi
insangereaza capul si
ochii ce ne-ar fi putut aduce
unire
barem in
basm ?...

Mircea Crisan

*mi-au putrezit cuvintele
literele mi-au intrat sub unghii
si mi s-au inchegat ca oasele
pretind ca te iubesc
dar de fapt mi-e dor
de carnatia ta de posibil poem
acum
ai putea fi oriunde
chiar printre femeile pe care pasesc
pentru ca incerc sa te vad tot mai rar

in toate acele zile in care te-am strigat
de fapt
bravam ca sunt si eu al cuiva

*scurm cu unghiile de dorul iubitei
pentru ca
ne-am ingropat unul pe altul
de cat de dragi ne-am fost
imi era aproape minune in brate
nebuna carnatie sau osanda
pana cand
a inceput sa creasca pe mine
ca vascul

dan rusu

MONEAUX

Azi se mai intampla si nenorociri nu mai e ca altadata
se incaleca limbile din ceas si iese un fel de scartait metalic
cu alte cuvinte a sosit ceasul in gara

ar fi bine sa ne grabim
coboara-ti fusta incheie-ti camasa ia-ti paltonul si in graba pantofii
am prins eu geamantanul tu prinde-mi cureaua
asa
acum sa mergem
inchide usa de doua-trei-patru ori de cate ori merge
eu o iau inainte pe scari
sa ai grija la tocuri treptele nu sunt la fel
poseta poseta poseta!
fara poseta se duce tot dracului
nu-ti uita poseta!
bun
hai hai sa mergem naibii odata
soferul asteapta jos
sa speram ca-i fumator
acu’ ce mai e?
ce? ce s-a-ntamplat? draga mea vorbeste mai tare ca nu aud nimic!
ce? bine du-te dupa el baticu’ dracului
mai bine-ai folosi dopuri
in plus soferu’ asta mi-au spus ca nu conduce tare
gata?
inchide usa nu uita
sper ca am terminat eu cobor
pai grabeste-te draga ca omu’ asta nu crezi ca o sa stea dupa noi
fir-ar! acu’ ce mai e mama ma-sii???
cum dracu’ ai uitat tigarile?
luam altele de pe drum
ma omori cu zile!
bine du-te dupa ele eu cobor
nu, nu te astept mai! soferu’ nu asteapta!
sa verifici sa nu mai fi uitat ceva auzi?!

serviti o tigara?
ma gandeam eu ca sunteti fumator
de altfel cred ca noi astia ce asteptam dupa femeile noastre nu avem alta cale
tre’ sa fumam
da da aveti dreptate
ma intreb ce dumnezeu face?
mai intai uita poseta apoi baticu’ apoi isi aduce aminte ca si-a uitat tigarile
si tot asa mai ca era sa va pierdem
da da aveti dreptate imi cer scuze ne cerem scuze
stiti cum sunt femeile
dar stati linistit va platim mai mult va dam dublu
numai de ar veni odata
nici nu mai avem timp
ce prostie ce tampenie!
mai vreti o tigara?
asteptati-ma eu urc sa vad ce s-a mai intamplat
fiti fara grija de venit venim doar aveti bagajele noastre

ce faci aici plangi?
cum? cum adica a stat ceasul? doar l-am auzit
de cand sta? de ieri de la 6?! lua-l-ar dracu’ de ceas!
am stiut eu ca odata si-odata o sa stea in loc nimic nu merge asa la nesfarsit
suntem pierduti ce ne facem?
ce? exclus!...
poate ca totusi ai dreptate...
ma duc sa inchid usa
tu ridica-ti fusta si descheie-ti camasa asa cum imi place
da.

FARA DOAR SI POATE

Cica in ziua aia s-a intors si a batut la usa de mai multe ori intreband de mine
asa zic prietenii curiosi
pacat ca a batut la vecini
ei prietenii zic ca nu stiu cum a intrat ea intr-un cerc vicios
si-a pierdut mintile si lumea si aducerile aminte
si a luat-o razna complet
apoi a batut la usa straina si s-a mirat ca ala ce-a batut la honigberger
era de neinteles
unii spun ca a urlat si a facut o criza nervoasa in direct la oamenii aia pe prag
apoi cica a fugit cu doua suvite de par in mana
pacat de parul ei ma gandesc era frumos mai frumos decat ea
si a tot fugit asa fara noima si a incurcat circulatia de au injurat-o taximetristii
si-au vrut s-o bata
pana la urma s-a oprit – era extenuata
s-a oprit in parc la tasnitoare sa bea niste apa
atunci un cuplu niste prieteni apropiati au venit la ea si au intrebat-o
ce s-a intamplat vazand-o mai mai sa-si dea sufletul
ea le-a raspuns relaxata ca nimic interesant era o zi ca oricare alta
atata doar ca a simtit nevoia asta extraordinara care o chinuia de cand era cu mine
chiar de la inceput
de a-si smulge doua suvite intr-un acces nervos de-a plange si apoi de a fugi cat colo
de-a incurca circulatia si de-ai starni pe taximetristii pe care-i uraste atat de mult
de cand l-au calcat pe taica-sau la revolutie
si ca in fine
de la atata efort i s-a facut sete si s-a gandit sa se opreasca in parc
mai ales ca e singurul loc cu adevarat verde nu numai verzui din oras
sa ia o gura de apa
si acum ce ai sa faci ar fi intrebat-o cei doi care semanau deja atat de mult intre ei incat erau unul si si ala prost
ea a zis ca o sa mai fuga un pic si dupa merge acasa ca ce-i prea mult strica.

si eu ce sa inteleg pana la urma din ce-i aici
ma iubeste sau nu ma iubeste?

PUNGA CU AUR

Camera se inghesuie in peretii
in pereti
se ascunde acolo un miros acru de umezeala mucegai se ascunde o pata oarba
o lume intreaga
si lumina se resemneaza la o singura raza
un ochi clipeste
o data
ochiul din fata mea
ochiul fetei mele clipeste
de mai multe ori
nu se mai inchide nu se mai deschide
o usa se ridica peste noi
dintr-un cerc dintr-o tigara
si invartim toti deodata cheia ca la un semnal
si broasca fuge ingrozita
se deschide usa se deschide de fapt un geam si mai intra o persoana
un necunoscut
continuati zice el nu ma bagati in seama
si camera incepe sa isi traga in sine tentaculele sa lase aerul curat sa intre in sange
ca o senzatie dulce-amaruie de lesin
toate se invart
in mijloc e punga
in mijloc va ramane punga pana la sfarsit cand se transforma totul in reverberatie
continua
continua
continua
toate se invart in punga la nesfarsit
aici s-a nascut lumea un pic cate un pic
aici ne intoarcem toti cu coastele aurite cu botul aurit cu chipurile de aur
zambind
cativa vom ramane
ceilalti se vor intoarce si-i vor spune necunoscutului
ce au vazut ce au simtit
ii vor spune de fiecare data pana ce si el va crede
pana ce va consimti.