|
Baia Mare - 2005 Anul II - Numarul 9 prima pagina corespondente poezie istorie recenzii opinii forum contact arhiva   |
 |
9 mai - Ziua Europei
Ziua Europei (9 mai) este marcata si de Revista Acrostih, sub egida caruia a fost pregatita o intalnire cu elevii Colegiului Economic "N. Titulescu". Dan Cocosila, seful Biroului Dezvoltare Durabila, Integrare Europeana, Informatizare (din cadrul Consiliului Judetean Maramures) a fost invitat sa sublinieze o parte dintre aspectele si modificarile pe care le vom simti o data cu integrarea in UE. Noutatea acestei intalniri consta in faptul ca au fost chemati la dezbateri si reprezentanti ai minoritatii maghiare si ucraninene din Maramures. Vom reveni cu detalii de la aceasta intalnire iar pana atunci va supunem atentiei
ACTELE NORMATIVE INTERNATIONALE SI MECANISMELE EUROPENE DE APARARE A DREPTURILOR COMUNITATILOR ETNICE
Fiecare persoana isi exercita liberul drept al facultatilor sale naturale, insa acest exercitiu este asigurat cu oarecare restrictii, impuse de necesitatea de a se asigura si celorlalti oameni acelasi exercitiu.
Inca din 14 iulie 1776, Declaratia de independenta a SUA sublinia ca "oamenii au fost creati egali, ei fiind inzestrati de Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre acestea se gasesc dreptul la viata, libertate si cautarea fericirii".
Astazi, drepturile si libertatile fundamentale ale omului prevazute in documentele internationale, precum si garantii pentru protectia si promovarea lor se regasesc in aproape toate constitutiile actuale.
Cu toate acestea, insa, drepturile fundamentale ale persoanele sunt flagrant incalcate chiar si in prezent. Este situatia romanilor care domiciliaza in afara granitelor actuale ale tarii si care constituie, in acest fel, minoritate nationala, cu exceptia Republicii Moldova, unde romanii sunt majoritari.
Problema minoritatilor etnice a aparut datorita conditiilor istorice, care au facut ca pe teritoriul unor tari locuite de o populatie compact majoritara sa se statorniceasca, in decursul timpului, si anumite grupuri etnice, diferentiate din punct de vedere al originii, obiceiurilor, limbii, traditiei de grupul majoritar.
In decursul istoriei, "probleme" privind minoritatile au aparut, practic, in doua cazuri:
- in momentele in care au fost savarsite atrocitati impotriva unor anumite minoritati, care au starnit dezaprobarea comunitatii internationale, punand tara care foloseste sau incurajeaza astfel de practici intr-o situatie deosebit de dificila pe plan diplomatic;
- in cazul in care interventia brutala a unei tari in favoarea unei minoritati etnice sau religioase a generat anumite tensiuni, care s-au amplificat in acele cazuri in care puterea interventionista a adaugat ideii de "protectie" a minoritatilor si eventuale revendicari teritoriale.
In stadiul actual al evolutiei dreptului international, trei mari principii s-au impus comunitatii internationale in probleme care privesc minoritatile si drepturile omului;
- primul principiu general recunoscut este acela ca fiecare stat este suveran pe teritoriul sau, ca problemele drepturilor omului sunt de competenta sa si trebuie rezolvate fara nici un amestec strain, de catre autoritatile statului in cauza;
- al doilea principiu este acela ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale nu trebuie persecutati sau discriminati, ca ei trebuie sa beneficieze de drepturi egale cu proprii lor cetateni, iar in plus sa li se asigure mentinerea identitatii culturale, sa li se respecte traditiile si modul de viata, fiind inadmisibile orice incercari de a le anihila drepturile ori de a-i "asimila" cu populatia majoritara.
Protectia internationala a minoritatilor si-a gasit expresia institutionalizata in Liga Natiunilor.
Liga Natiunilor, creata in urma incheierii razboiului ca o "Societate a natiunilor", a organizat un sistem de protectie a minoritatilor care, dupa aprecierile unor specialisti, a functionat satisfacator. O data cu dezintegrarea treptata a Ligii Natiunilor, inceputa inca din 1939, s-a dezintegrat si sistemul de protectie a minoritatilor.
Crearea Organizatiei Natiunilor Unite a ridicat din nou, la esalon international, problemele minoritatilor.
Carta Natiunilor Unite, Carta Internationala a Drepturilor Omului fac nediscriminare si egalitate in tratament, reguli de drept international in materia drepturilor omului.
- principiul nediscriminarii si al egalitatii in tratament a fost consacrat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in cele doua Pacte internationale, in termeni generali, fara insa sa reglementeze problema minoritatilor prin dispozitii specifice.
Adunarea Generala a transmis problema Consiliului Economic si Social, ca sa o studieze direct si cu sprijinul Comisiei drepturilor omului si al principalului ei organ subsidiar - Subcomisia de lupta impotriva masurilor discriminatorii si de protectie a minoritatilor, creata in virtutea Rezolutiei 9 (II) a Consiliului Economic si Social (a se vedea si II-C2).
Rezultatul studiilor si propunerilor facute s-a concretizat intr-o prima forma prin introducerea art.27 in Pactul International privind Drepturile Civile si Politice care a capatat urmatoarea formulare: "In statele in care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinand acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, in comun cu ceilalti membri din grupul lor, propria lor viata culturala, de a profesa si practica propria lor religie, sau de a folosi propria lor limba". In legatura cu acest articol, Comitetul drepturilor omului al ONU a adoptat la 6 aprilie 1994, in baza art.40 alin.4 din Pactul International privind Drepturile Civile si Politice, un Comentariu general.
Elaborarea de "comentarii generale" cu privire la diverse prevederi continute in instrumentele internationale de drepturi ale omului constituie o practica la care organele din sistemul ONU, create in baza respectivelor tratate, recurg din ce in ce mai des. Tendinta - consacrand practica dezvoltata in cadrul respectivelor organe - a fost apreciata de statele membre si de institutiile organizatiei mondiale si are o deosebita valoare si semnificatie interpretativa.
- Pactul International privind Drepturile Civile si Politice a fost ratificat la mijlocul anului 1994 de 125 de state. Prevederi similare se mai regasesc in numeroase declaratii si acorduri internationale.
Prevederi privitoare la protectia minoritatilor etnice si lingvistice mai sunt cuprinse si in Conventia privind prevenirea si pedepsirea crimei de genocid (1948), in Conventia UNESCO de interzicere a discriminarii in educatie (1960), in Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (1965), in Conventia internationala referitoare la eliminarea si reprimarea crimei de apartheid etc.
Importanta pe care ONU o acorda problemei minoritatilor rezulta si din Rezolutia 532/B (VIII) din 24 februarie 1952 prin care Adunarea Generala a declarat ca prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor sunt doua dintre cele mai importante domenii ale activitatii ONU.
Adunarea generala a adoptat prin Rezolutia 47-135 din 18 decembrie 1992 Declaratia privind protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice.
In Declaratie sunt prevazute printre altele:
- dreptul la existenta si la identitatea nationala sau etnica, culturala, religioasa sau lingvistica;
- dreptul de participare efectiva la viata culturala, religioasa, sociala, economica si publica;
- dreptul de participare efectiva la deciziile ce se iau la nivel national si, dupa caz, regional, cand acestea privesc minoritatea in cauza, cu conditia ca aceste decizii sa nu fie incompatibile cu legislatia nationala;
- dreptul de a stabili si a avea relatii, fara discriminare, libere si pasnice, cu alti membri ai grupului lor sau ai altor grupuri;
- dreptul de a avea contacte transfrontaliere cu cetateni ai statelor cu care sunt legate pe plan national ori etnic, religios sau lingvistic.
In acelasi timp, statelor li se cere sa ia masuri, ca in cazurile in care este posibil, persoanele apartinand minoritatilor sa aiba posibilitatile adecvate de a invata limba lor materna sau sa-si faca studiile in limba lor materna. De asemenea, statele vor lua masuri adecvate, in asa fel incat persoanele apartinand minoritatilor sa poata participa pe deplin la progresul economic si de dezvoltare in ;ara lor si sa se elaboreze programe care sa fie aplicate pentru realizarea intereselor legitime ale acestor persoane.
Totodata, statele vor adopta politici nationale si programe, tinand seama de interesele legitime ale persoanelor apartinand minoritatilor.
Inca de la inceputul crearii Organizatiei natiunilor Unite, parerea generala era ca daca drepturile persoanelor erau protejate in mod eficient, nu ar mai fi fost necesar sa se prevada dispozitii speciale cu privire la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale, etnice, religioase sau lingvistice. Cu toate acestea, in 1947, ONU a creat Subcomisia de lupta impotriva masurilor discriminatorii si de protectie a minoritatilor ca un organ subsidiar al Comisiei drepturilor omului. La aceasta solutie s-a ajuns tocmai din cauza greutatilor de a se gasi o solutie uniforma unei atat de complexe si delicate probleme, cu particularitati proprii fiecarui stat.
Preocupari pentru problematica drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor exista si in cadrul Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. In acest sens, mentionam Actul final al OSCE de la Helsinki (1975), care a inscris o prevedere de ordin general ce a fost reluata in termeni similari in documentele finale ale reuniunilor de la Madrid (1983) si Viena (1989), privind problematica drepturilor, persoanelor apartinand minoritatilor.
Reuniunea OSCE de la Copenhaga din 1990 asupra dimensiunii umane a abordat mai aprofundat aceasta problema incluzand in documentul final un capitol substantial privind minoritatile nationale.
Documentul reafirma postulatul egalitatii in drepturi si al nediscriminarii pentru garantarea carora statele participante trebuie sa ia chiar masuri speciale, daca este cazul. Se prevede ca persoanele care fac parte din minoritati au dreptul de a-si exprima, mentine si dezvolta cultura sub orice forma, la adapost de orice tentative de asimilare impotriva vointei lor.
La reuniunea la nivel inalt de la Helsinki din 1992 s-a reafirmat hotararea statelor participante de a aplica cu promptitudine si corectitudine toate angajamentele OSCE privind problemele relative la minoritatile nationale si drepturile persoanelor apartinand acestora. Intre deciziile luate la aceasta reuniune se afla si cea referitoare la crearea postului de Inalt Comisar al OSCE pentru Minoritatile Nationale al carui mandat prevede ca acesta va fi un instrument de prevenire a conflictelor intr-un stadiu cat mai timpuriu posibil.
Aceleasi principii au fost reiterate si in cadrul Reuniunii de evaluare a OSCE si a celei la nivel inalt din 1994 de la Budapesta.
Protectia persoanelor apartinand minoritatilor etnice religioase sau lingvistice a fost inscrisa si in unele instrumente regionale referitoare la drepturile omului, cu deosebire in Conventia europeana a drepturilor omului si in Carta sociala europeana. Formulari specifice si-au gasit locul si in "Declaratia asupra intolerantei" - o amenintare pentru democratie (adoptata de Comitetul Ministrilor in 1981, in mai multe recomandari ale acestui Comitet). In iunie 1992, a fost adoptata Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare.
Comunitatea Europeana, preocupata de existenta si cresterea in cadrul comunitatii de atitudini, miscari si acte de violenta xenofobe si apreciind ca eliminarea manifestarilor de discriminare rasiala se impune cu vigoare a adoptat declaratii si rezolutii de condamnare, precum:
- Declaratia contra rasismului si xenofobiei (11 iunie 1986);
- Rezolutia referitoare la lupta impotriva rasismului si xenofobiei (29 mai 1990);
- Declaratia asupra antisemitismului, rasismului si xenofobiei (26 iunie 1990);
- Declaratia asupra drepturilor omului (29 iunie 1991);
- Declaratia asupra rasismului si xenofobiei (10 decembrie 1991).
DECLARATIA PRIVIND DREPTURILE PERSOANELOR CARE FAC PARTE DIN MINORITATI NATIONALE SAU ETNICE, LINGVISTICE SI RELIGIOASE
Adunarea Generala,
Reafirmand ca unul din obiectivele principale ale Organizatiei natiunilor Unite astfel precum sunt proclamate in Carta ONU, este promovarea si incurajarea respectului pentru drepturile si libertatile fundamentale ale tuturor oamenilor, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
Reafirmand credinta in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea fiintei umane, in drepturile egale pentru barbati si femei, pentru natiuni mari si mici.
Dorind sa promoveze realizarea principiilor cuprinse in Carta, Declaratia universala a drepturilor omului, Conventia internationala pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala, Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, Declaratia pentru eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare bazate pe religie sau convingeri, Conventia privind drepturile copilului, ca si in alte instrumente internationale cu relevanta in materie, care au fost adoptate la nivel regional sau universal si in cele care s-au incheiat intre statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite.
Inspirandu-se din prevederile articolului 27 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referitoare la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor etnice, religioase sau lingvistice.
Considerand ca promovarea si protejarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice contribuie la stabilitatea politica si sociala a statelor in care acestea traiesc.
Subliniind ca promovarea si realizarea constanta a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice, ca parte integranta a dezvoltarii societatii in ansamblul sau si inauntrul cadrului democratic bazat pe suprematia dreptului, ar contribui la consolidarea prieteniei si cooperarii intre popoare si state.
Considerand ca Organizatia Natiunilor Unite are un rol important de jucat in ceea ce priveste protectia minoritatilor.
Avand in vedere activitatea desfasurata pana in prezent in sistemul Organizatiei Natiunilor Unite, in special in Comisia drepturilor omului, Subcomisia pentru prevenirea discriminarii si protectia minoritatilor, ca si in organele infiintate in baza Pactelor internationale cu privire la drepturile omului si a altor instrumente internationale privind drepturile omului cu relevanta in materie, in promovarea si protejarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice.
Luand in considerare activitatea importanta realizata de organizatiile interguvernamentale in protectia minoritatilor si in promovarea si ocrotirea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice.
Recunoscand necesitatea de a se asigura o mai mare eficienta in aplicarea instrumentelor internationale pentru drepturile omului privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice.
Proclama aceasta Declaratie asupra drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice:
Articolul 1
1. Statele vor proteja existenta si identitatea nationala sau etnica, culturala, religioasa sau lingvistica a minoritatilor inauntrul teritoriilor lor si vor incuraja crearea de conditii pentru promovarea acestei identitati.
2. Statele vor adopta masurile legislative corespunzatoare si orice alte masuri necesare pentru realizarea acestor obiective.
Articolul 2
1. Persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase si lingvistice (denumite generic in continuare persoane apartinand minoritatilor) au dreptul sa se bucure de propria cultura, sa profeseze si sa practice propria lor religie, sa utilizeze limba proprie, in particular sau in public, in mod liber si fara obstacole sau orice forma de discriminare.
2. Persoanele apartinand minoritatilor aui dreptul sa participe efectiv la viata culturala, religioasa, sociala, economica si publica.
3. Persoanele apartinand minoritatilor au dreptul sa participe efectiv la luarea deciziilor, la nivel national si, acolo unde este cazul, la nivel regional, in probleme c relevanta pentru minoritatea careia ii apartin sau pentru regiunile in care traiesc, intr-o maniera care sa nu fie incompatibila cu legislatia nationala.
4. Persoanele apartinand minoritatilor au dreptul sa infiinteze si sa mentina asociatii proprii.
5. Persoanele apartinand minoritatilor au dreptul de a stabili si mentine, fara nici o discriminare, contacte libere si pasnice cu alti membri ai grupului lor, cu persoane apartinand altor minoritati, ca si contacte cu cetateni ai altor state de care sunt legati prin apartenenta nationala sau etnica, religioasa sau lingvistica.
Articolul 3
1. Persoanele apartinand minoritatilor isi pot exercita drepturile, inclusiv pe cele prevazute in aceasta Declaratie, individual ca si in comun cu alti membri ai grupului lor, fara nici o discriminare.
2. Nu va rezulta nici un dezavantaj pentru nici o persoana apartinand unei minoritati ca o consecinta a exercitarii sau neexercitarii drepturilor in aceasta Declaratie.
Articolul 4
1. Statele vor lua masurile necesare pentru a asigura persoanelor apartinand minoritatilor exercitarea deplina si efectiva a tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale, fara nici un fel de discriminare si in deplina egalitate in fata legii.
2. Statele vor lua masuri pentru a crea conditii favorabile ca persoanele apartinand minoritatilor sa isi exprime trasaturile caracteristice si sa isi dezvolte cultura, limba, religia, traditiile si obiceiurile,
MECANISME EUROPENE PRIVIND NEDISCRIMINAREA
CENTRUL EUROPEAN DE MONITORIZARE A RASISMULUI SI XENOFOBIEI (EUMC) a fost infiintat in 1997 de Uniunea Europeana ca organism independent menit sa contribuie la combaterea rasismului, xenofobiei si antisemitismului in Europa. EUMC colaboreaza cu Consiliul Europei, cu Organizatia Natiunilor Unite si cu alte organizatii internationale. Misiunea sa este aceea de a evalua proportiile si evolutia fenomenelor rasiste, xenofobe si antisemite la nivelul Uniunii Europene si de a promova "practici corecte" in randul Statelor Membre.
EUMC va pune la punct o Retea Europeana de Informare asupra Rasismului si Xenofobiei (RAXEN), careva fi un instrument de colectare si asociere de date si statistici de la nivel national pana la nivelul unei unitati centrale a EUMC. Pe aceasta baza, EUMC va dezvolta o baza de date pentru efectuarea de cercetari, diseminarea de informatii si implementarea transferului de cunostinte in domeniul rasismului, xenofobiei si antisemitismului.
RAXEN isi propune sa adune la un loc fortele europene in domeniul rasismului, xenofobiei si antisemitismului si sa creeze un instrument pentru schimbare.
Centrul de Monitorizare a organizat si discutii de tip "Masa Rotunda" si, de curand, initiaza activitati de cercetare.
Consiliul Europei este cea mai veche organizatie interguvernamentala si interparlamentara europeana, fondata in anul 1949. El are ca scop apararea drepturilor omului si democratiei pluraliste, favorizarea constientizarii si valorizarea identitatii culturale europene, luptand impotriva oricarei forme de intoleranta, cautarea de solitii pentru protectia mediului inconjurator, SIDA, droguri etc.), sprijinirea tarilor din estul si centrul Europei in vederea punerii in practica si consolidarii reformelor politice, legislative si Constitutionale cu ajutorul unor importante programe de cooperare.
Consiliul Europei este o organizatie regionala de promovare a drepturilor omului. In acest sens, el a adoptat o serie de tratate si conventii menite sa reconfirme de importante al drepturilor si libertatilor fundamentale. Printre acestea se numara si Conventia europeana drepturilor omului si: 13 protocoale aditionale, Carta sociala europeana, Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale, Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare, Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor si tratamentelor inumane sau degradante, Conventia europeana, in materia adoptiei de copii, Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, etc.
Consiliul Europei cuprinde astazi 45 de state membre, printre care si Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Romania, Republica Moldova, Ucraina si Ungaria. Sediul sai este la Strasbourg (Franta).
Comisia Europeana impotriva rasismului si intolerantei (ECRI) - este mecanismul european infiintat prin Declaratia de la Viena (1993) si consolidat cu ocazia celui de al doilea Summit (1977). Obiectivul major al ECRI consta in combaterea rasismului, xenofobiei, intolerantei si antisemitismului la nivel european din perspectiva drepturilor omului.
Actiunilor ECRI constau in masurile de combatere a violente, discriminarii si prejudiciilor fata de persoanele sau grupurile de persoane pe criterii de rasa, culoare, limba, religie, nationalitate sau origine etnica.
O activitate importanta a ECRI consta in elaborarea de recomandari de politica generala catre guvernele statelor membre in Consiliul Europei (cele 7 recomandari).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului - este prima jurisdictie internationala si instanta suprema in domeniul drepturilor omului. Instituita in 1959, ea are un rol important in adoptarea si aplicarea deciziilor juridice de catre cele 45 de state membre ale Consiliului Europei. Hotararile determina modificari ale legislatiei, jurisprudentei sau practicii cu precadere din domeniul libertatilor publice.
Obiectivul specific de activitate al Curtii Europene a Drepturilor Omului consta in solutionarea cazurilor de violare a drepturilor fundamentale ale omului prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Conventia privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamantului - a fost adoptata la Paris in cadrul Conferintei Generale a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura la 14 decembrie 1960, ea este alcatuita dintr-un preambul si 19 articole. In partea dispozitiva, Conventia sustine angajamentul statelor parti de a abroga toate prevederile legislative si administrative si de a stopa toate practicile administrative care antreneaza o discriminare in domeniul invatamantului. Ele se angajeaza sa ia masurile necesare, la nevoie pe cale legislativa, pentru a nu exista nici o discriminare in ceea ce priveste admiterea elevilor in institutiile de invatamant si sa strainilor rezidenti pe teritoriile lor acces la invatamant in aceleasi conditii cu proprii cetateni. Printre masuri se numara: obligativitatea si gratuitatea invatamantului elementar, generalizarea invatamantului secundar si posibilitatea pentru toti de a urma cursurile acestui invatamant; accesul la invatamantul superior in conditii de deplina egalitate si in functie de capacitatea fiecaruia. Conventia a intrat in vigoare la 22 mai 1962.
Romani pentru Europa, istorie romaneasca pentru o istorie europeana
Bogdan Dragos
Anul 2007 este tot mai aproape si īn cele mai bune cazuri vom fi admisi īn cadrul Uniunii Europene. Eforturile depuse pentru aderare nu se termina odata cu acceptarea īn cadrul Uniunii, ba, mai mult ele trebuie sa se dubleze. Standardele nivelului de trai si cele economice care trebuie atinse pana īn anul 2007 sunt doar īnceputul, pentru ca apoi pretentiile Uniunii sa se faca resimtite īn toate sectoarele de activitate. Noi romanii, vom reusi sa trecem peste toate pentru ca am trecut de toate īncercarile la care am fost supusi iar martor ne este istoria. Va īntrebati ce are de spus un profesor de istorie referitor la Europa, la istoria Europei, la istoria Uniunii.. Consider ca noi suntem "europeni" si fara Uniune, suntem parte integranta a istoriei Europei chiar din perioada antichitatii. Amintiti-va de Ganditorul de la Hamangia, statul geto-dac, victoriile domnitorilor secolelor XIV-XVI, activitatea diplomatica din secolele XVII-XIX sau participarea romaneasca la istoria contemporana cu toate minusurile oferite de perioada comunista.
Īn momentul īn care europeanul stie doar de Tepes - Dracula, Ceausescu, accidentele aviatice sau poluarea cu cianuri din Tisa, trebuie tras un semnal de alarma referitor la imaginea Romaniei. Imagine patata de disperarea unor oameni care fiind obligati sa se adapteze rapid la un nivel de civilizatie superior, au clacat si au fost nevoiti sa comita infractiuni, infractiuni care au pus si pun īn continuare Romania īntr-o pozitie delicata. Toate eforturile politicienilor īndreptate mai mult sau mai putin spre remedierea situatiei nu prea ofera alternative civilizatiei europene, care ne catalogheaza īn continuare drept niste hoti si pungasi. Prea multa politica .. mai putine vorbe...mai multa actiune..
Istoric vorbind am fost aici si vom ramane īn ciuda intereselor straine de a ne dezbina. Am fost pentru Europa poate cel mai mare aparator, preluand pe umerii nostri povara atacurilor tatarilor sau turcilor care s-au īmpiedicat de multe ori de "mosnegii" romani. Daca nu eram la Rovine, Belgrad, Vaslui, Calugareni poate soarta Europei ar fi fost alta. Am fost si s-a vazut, am aparat poarta Europei. Nu aduc elogii natiunii romane ci doar vreau sa exemplific europenilor cateva momente cruciale din istoria Europei. Perioada medievala a fost īntr-adevar agitata īnsa perioada moderna a fost cea mai dificila din punct de vedere politic si diplomatic. Unirea Principatelor Romane, venirea printului strain, adoptarea Constitutiei, participarea la Razboiul ruso-turc (1877-1878) .. Acceptarea ca parteneri egali de discutie īn cadrul conferintelor de pace europene se face destul de greu si cu o serie de compromisuri din partea diplomatiei romanesti. Problema minoritatilor ne costa scump si īn zilele noastre.
Problema minoritatii iudaice din perioada 1866-1923 si mai nou problemele cu minoritatea maghiara demonstreaza ca din punct de vedere politic interesul pentru Romania este īn continua crestere. Istoricii europeni - foarte putini cei drept - au īncercat sa prezinte istoria romanilor īntr-un mod favorabil, real, īn contextul continental, īnsa caderea regimului comunist si revenirea "vointei poporului"a facut ca principiile democratice sa fie īntelese gresit de catre locuitori. Suntem analfabeti īn materie de politica si spirit democratic. Nu avem simtul responsabilitatii electorale, nu avem spirit civic (este demodat), nu ne intereseaza decat interesul personal si suntem de cele mai multe ori orbiti de mirajul banilor (leul greu deocamdata, Euro īn viitor..). Nu meritam sa fim considerati europeni decat din punct de vedere istoric unde avem mult mai multe argumente si aspecte pozitive cu care sa ne mandrim. Deocamdata trebuie sa ne multumim cu mostenirea si traditia istorica din aceasta parte a Europei. Trebuie sa ne trezim la realitate, la o realitate bazata pe etica, spirit civic, democratic īn toate sectoarele vietii. Altfel nu vom reusi si vom fi perceputi īn continuare drept niste fosti membri ai lagarului comunist gata oricand sa accepte ajutoare cu care sa-si sprijine oplimpicii internationali la diferite discipline. Īn speranta ca punctul meu de vedere nu a suparat decat atat cat a trebuit ..sper sa intram cat mai curand īn Europa.