::: AcroStih :::

Baia Mare - 2005
Anul II - Numarul 9

Corespondente

"Zilele culturale ale Maramuresului in Budapesta"

"Maramuresul a facut pentru romanii din Ungaria mai mult decit oricine din Rominia. Este destul sa amintesc de donatiile de carte, editarea unei reviste si a unui volum de istorie, parteneriatul revistei Acrostih cu saptaminalul Foaia Romaneasca din Jula, iar acum seria manifestarilor culturale din Budapesta", sunt doar citeva din cuvintele jurnalistului Mihai Felician Cozma ("Foaia Romineasca") care a participat la jumatatea lunii aprilie la "Zilele culturale ale Maramuresului in Budapesta".
Am inceput intentionat cu declaratia unui jurnalist din capitala Ungariei, pentru ca Mihai Cozma este la curent cu tot ceea ce fac si este facut pentru rominii din tara vecina, dar si pentru a nu fi acuzati de subiectivitate in relatarea actiunilor culturale pregatite de Consiliul Judetean Maramures (CJ) in Budapesta. Inainte sa va spunem ceea ce s-a intimplat, subliniem ca atit in Budapesta, cit si in Jula am avut parte de o serie de declaratii prin care rominii din Ungaria marturisesc faptul ca "baimarenii au o optica aparte ce contribuie enorm in incercarea de a ne pastra identitatea culturala"."Maramuresul a facut pentru romanii din Ungaria mai mult decit oricine din Rominia. Este destul sa amintesc de donatiile de carte, editarea unei reviste si a unui volum de istorie, parteneriatul cu saptaminalul Foaia Romaneasca din Jula, iar acum seria manifestarilor culturale din Budapesta", sint doar citeva din cuvintele jurnalistului Mihai Felician Cozma ("Foaia Romineasca") care a participat la jumatatea lunii aprilie la "Zilele culturale ale Maramuresului in Budapesta".
Am inceput intentionat cu declaratia unui jurnalist din capitala Ungariei, pentru ca Mihai Cozma este la curent cu tot ceea ce fac si este facut pentru rominii din tara vecina, dar si pentru a nu fi acuzati de subiectivitate in relatarea actiunilor culturale pregatite de Consiliul Judetean Maramures (CJ) in Budapesta. Inainte sa va spunem ceea ce s-a intimplat, subliniem ca atit in Budapesta, cit si in Jula am avut parte de o serie de declaratii prin care rominii din Ungaria marturisesc faptul ca "baimarenii au o optica aparte ce contribuie enorm in incercarea de a ne pastra identitatea culturala".

Esantioane de cultura maramureseana
Succesul evenimentelor din Budapesta (si nu numai) se datoreaza fara doar si poate vicepresedintelui CJ Pamfil Bercean, care prin colaborarea cu Mircea Oprita (directorul Institutului Cultural Roman din Budapesta) au reusit sa le ofere romanilor din Ungaria o oaza de cultura maramureseana. In plus, prezenta prefectului, presedintelui CJ, viceprimarului din Baia Mare, a unor consilieri judeteni si nu in ultimul rind a unor directori din institutiile de cultura din Maramures a fost un argument in plus ca rominii din Ungaria sa aiba sentimentul ca tara mama are grija de minoritati. Actiunile nu au fost organizate la intimplare ci "am dorit sa pregatim, prin instrumentele culturale ce ne stau la indemina, momentul solemn al semnarii Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana". (M. Oprita).
La sediul Institutului Cultural Roman (ICR) din Budapesta au fost organizate doua vernisaje: de pictura-sculptura contemporana, si de flori de mina. Printre cei prezenti au fost diplomati spanioli si rusi, ai Ambasadei Romaniei din Budapesta, oameni de cultura, romini stabiliti in Ungaria si nu in ultimul rind Anna Szeles (fosta sotie a lui Florin Piersic) ce ne-a marturisit ca se simte "acasa" ori de cite ori calca pragul ICR. Toti acestia au plecat incintati ca li s-a oferit inca o data posibilitatea sa vorbeasca romineste, sa schimbe impresii, sa stabileasca noi contacte si sa le duca si prietenilor pliante cu "gust de Maramures".
Tot in Budapesta a fost organizat si un spectacol de exceptie al Ansamblului National "Transilvania", unde Dumitru Dobrican "bisat" de mai multe ori de cei aproape 200 de spectatori. Pentru ca ICR nu dispune de sala de spectacole, evenimentul a avut loc pe scena Institutului Cultural Slovac. Pe linga publicul romin si slovac, in sala au fost prezenti si reprezentanti ai unor istitutii culturale ungare, ministere, diplomati ai Mexicului, Boliviei si Rusiei dar si "lumea budapestana interesata de cultura". Trebuie subliniat ca Milan Resutik, directorul Institutului Slovac (fost ambasador al Slovaciei in Romania) a vorbit in limba romina si a uimit prin cite stie despre judetul nostru. A oferit o adevarata lectie despre "Memorialul durerii" din Sighet, despre cimitirul de la Sapinta si chiar numeroase detalii despre peisajele de aici, pentru care a precizat va "orice descriere este prea putin". Autoritatile din Maramures au lansat invitatii ori de cite ori au avut ocazia, precizind ca in judetul nostru oricine se poate simti bine, "iar ceea ce va aratam este doar o frintura din specificul maramuresean".

Oferta turistica de exceptie la Szolnok
Pe linga aspectele culturale, Maramuresul si-a facut cunoscut in Ungaria si potentialul turistic si economic. Asta pentru ca judetul nostru a fost reprezentat la Tirgul International de Turism din Szolnok. Au fost mai multi oameni care au afirmat ca standul Maramuresului a avut una dintre cele mai bogate oferte, iar asta s-a demonstrat prin pliantele de prezentare, obiecte de arta si chiar DVD-uri cu posibilitatile turistice de la Suior, Izvoare, Cavnic, Viseu de Sus, Ocna Sugatag si Borsa. Din tara noastra doar judetul Harghita a mai fost prezentat la Szolnok. Pe linga informatiile oferite celor care au vizitat acest tirg, autoritatile judetene si locale (Cavnicul si Borsa si-au delegat primarii) au stabilit cu omologii lor strategia schimbului de oferte turistice. Mai precis, se vor stabili parteneriate intre agentii economici astfel incit turistii sa poata fi mult mai usor informati de posibilitatile petrecere a timpului liber. De exemplu, cei din Ungaria sa vina pe pirtiile de schi din Maramures (sportul extrem fiind pentru ei o mare tentatie), iar noi sa vizitam statiunile balneare din judetul Jasznagykun-Szolnok.

Maramuresul a editat o carte pentru care in Ungaria nu s-au gasit bani
La Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, cu sediul in Jula (unde este si sediul saptaminalului Foaia Romaneasca - redactor sef Eva Jova) maramuresenii au demonstrat inca o data preocuparea si interesul pentru a-i sprijini pe rominii din Ungaria. O dovada in acest sens este ca in judetul nostru a fost editata (cu sprijinul Consiliului Judetean) cartea prof. Gheorghe Santau, pentru care in Ungaria nu s-au gasit bani. Teoretic, volumul "Cercetari istorice pentru folosul rominilor din Ungaria" ar fi trebuit sa apara prin finantare maghiara, printr-un program ce sustine publicatiile pentru minoritati, insa fondurile au fost epuizate. Volumul profesorului Santau (82 de ani) a aparut insa la Editura Iulius din Baia Mare, cu prefata semnata de prof. dr. Cornel Munteanu, iar postfata de Ioan Romeo Rosiianu. Autorul cartii ne-a spus ca acest volum este rezultatul a 10 ani de cercetare, din convingerea ca "pentru a-si mentine identitatea nationala, minoritatea romina din Ungaria trebuie sa-si cunoasca istoria neamului".
Cartea va fi prezentata in curind si publicului baimarean dar in alte orase din tara. O data cu lansarea acestui volum, in Jula a fost organizata si o expozitie de arta populara maramureseana, au fost prezentate ultimele aparitii editoriale ale Centrului Creatiei Populare Maramures si revista Nord Literar.
In concluzie, reprezentatii rominilor din Ungaria si-au dat seama ca "doua-trei zile sint prea putine pentru a se putea puncta principalele aspecte ce tin de cultura maramureseana" tocmai de aceea se doreste ca de anul viitor sa fie cel putin o saptamina cu evenimente specifice judetului nostru. Daca acum au fost organizate "Zilele culturale ale Maramuresului in Budapesta" pe viitor se doreste "Saptamana culturala a Maramuresului in Ungaria".

Mircea Crisan