|
Baia Mare - 2005 Anul II - Numarul 7 prima pagina corespondente poezie istorie recenzii opinii forum contact arhiva   |
 |
Minoritatile din Maramures (I)
Ioana LUCACEL
In ciuda influentei straini, Maramuresul nu a suferit mari oscilatii in privinta numarului de locuitori de etnie romana. Izolat prin munti, aservit sau dominat, acest manunchi de oameni ai locului nu au cedat nici un metru din patrimoniul stramosesc si nici nu si-au pierdut identitatea nationala. Totusi, au respectat si identitatea celorlalte etnii si necesitatea neintegrarii minoritatilor in randul majoritatilor. Asa, Maramuresul a ajuns un amestec neomogen de etnii. Serialul de presa initiat de noi urmareste sa va prezinte principalele elemente care au influentat minoritatile etnice stabilitate in Maramures, dar si modul in care maramuresenii au reusit sa-si pastreze identitatea nationala si sa se impotriveasca represiunilor.
In afara penetratiilor ruso-rutene, Maramuresul a fost supus mai bine de 1000 de ani si dominatiei maghiare. In Maramures, numarul populatiei romane a sporit proportional cu numarul rutenilor, asa cum precizeaza si statisticile oficiale maghiare. Insa, cu toate ca localitatile eru amestecate, aveau aceasi capitala de judet, viata economica si targuri comune, peste 200 de ani aceasi ierarhie bisericeasca, puterea de asimilare fata de romani din Maramures a ramas, cateva sute de ani, zero.
Cu toate acestea, din peste 74.000 de romani, cati indica recensamantul din 1900 in Maramures, peste 500 erau imprastiati in 45 de comune rutene, si, la fel, peste 600 de ruteni erau domiciliati in 35 de comune romanesti. Totusi, prin cifre comparative se arata ca cele doua etnii si-au respectat identitatea nationala, in majoritatea comunelor ruteni nefiind nici un roman si viceversa. Aceeasi rezerva o intalnim si fata de elementul unguresc. Nu gasim nici un roman stabilit definitiv intre unguri, si nici un ungur stabilit intre romani. Putinii romani care se gaseau la inceputul sec. XVIII in localitati cu populatia majoritar maghiara erau fie gradinari, fie servitori.
Evreii in Maramures
Numarul mare al evreilor in Maramures a fost provocat de doua imprejurari: o frontiera deschisa, comuna cu Galitia, intr-o lungime de 250 km, si o organizatie militara granicereasca din Bistrita Nasaud, in Sudul Maramuresului, care a facut imposibila strecurarea evreilor in alte judete. Asa se face ca in 1840, in Maramures erau peste 9.000 de evrei, iar trei decenii mai tarziu numarul acestora aproape se tripleaza. Iar in 1910, peste 22% din populatia judetului era reprezentata de evrei. Aproape o cincime dintre ei fiind locuitori ai Sighetului.
Rutenii in Maramures
O buna parte din Maramuresul istoric de astazi se afla, in secolul al XIII-lea in proprietatea familiei voivodale, a parintilor lui Iuga si Bogdan. Proprietatea lui Dragos se afla in Nodul Maramuresului, marginindu-se cu proprietatile lui Iuga si Bogdan. Dupa plecarea lui Dragos in Moldova, in 1277, locurile ramase pustii au fost ocupate de ruteni. Iar rutenii au ramas pe aceasta suprafata pana in 1919.
Dintr-un studiu al Institutlui Statistic Maghiar, in 1840, 50% din populatia Maramuresului era reprezentata de ruteni. Iar la recensamantul din 1870, a stabilit ca peste 51% dintre maramureseni apartineau acestei minoritati etnice.
Ungurii din Maramures
In afara de ruteni si evrei, din randul principalelor minoritati etnice din Maramures faceau parte si ungurii. Regele Carol Robert a eliberat in 26 aprilie 1329 diploma de autonomie intinsa, prin care acorda numeroase privilegii oraselor maramuresene Camplulung, Teceu, Visc si Hust, drepturi conferite in urma cu 17 ani si orasului Sighet de catre regele Ludovic I.
Prin ceste drepturi, locuitorii de etnie maghiara ai acestor orase au fost "implantati" in inima Maramuresului, cu posibilitatea de a domina viata politica si economica a judetului.Pozitia centrala a acestor localitati in configuratia geografica a Maramuresului, ingradirile cu care au fost asigurati in proprietatile lor au inlesnit exercitarea acestor dominatiuni In afara acestor asezari privilegiate, statul maghiar a avut in proprietatea sa importante mine de sare din Ocna Slatinei, Costiui si Ocna Sugatag. Viata de stat maghiara incepe in Maramures abia la finele secolului al XIV-leazacamintele de sare au fost insa exploatate in regie din primele decenii ale dominatiei maghiare.
Dupa rascolala lui Doja, din 1517, toate mosiile mari romanesti-boeresti au trecut in mana fiscului sau erariului fiscal.
Conform unui recensamant din 1900, peste 13% din populatia judetului era reprezentata de maghiari.
Ucrainieni in Maramures
Infiltarea ucrainienilor in Maramures incepe abia in secolul al XV-lea, intr-un ritm lent dar continuu. Prezenta lor este mrentionata in 1418 in Dolha, ce apartinea de comitatul Bereg, unde exista si o capela de lemn ucraineana.
In aceeasi perioada, familiile de ucrainieni se aseaza pe Valea Rusului, in Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova etc. Unul dintre principalele motive ale infiltratii ucrainnienilor in Maramures a fost emigratia masiva a romanilor in Moldova, cu ocazia descalecatelor voievozilor Dragos si Bogdan. Un insemnat factor care a consolidat si intensificat infiltratiile ucrainiene in Maramurest a fost instrainarea unor vaste domenii romanesti, cuvenite coranei, dar si dominatia seculara a episcopilor ucrainieni din Muncaci asupra bisericii romanesti, identica cu cea ucraineana nu numai in dogme si rit, ci si in limba liturgica slavona. Muncaciul a numit preoti si invatatori ucrainieni in parohiile romanesti, si au introdus limba slavona si in parohiile si scolile romanesti. La Sighet, unde si romanii si ucrainienii au constituit o singura parahie, romanii au obtinut dreptul de a li se predica in romana abia in 1835. In acest mod au fost ucrainizate o multime de sate rmanesti, inclusiv familii de origine voievodala. Astfel, in doar trei decenii, conform statisticilor episcopiei din Muncaci, numarul credinciosilor greco-catolici romani s-a redus cu peste 30.000.