Corespondente

Comunitatea romaneasca din Ungaria (6) :Mass-media
Semnaturi de prestigiu in Foaia romaneasca

muntcor@yahoo.com

A fost in buna traditie a saptamanalului romanesc ca sa-si deschida paginile culturale si literare spre personalitati de varf, care au dat, de-a lungul celor 50 de ani, un prestigiu binemeritat ziarului, onorand redactia si comunitatea romaneasca. Am constatat ca asemenea personalitati au raspuns cu placere mesajului de colaborare, multe din ele fiind constante in colaborari de-a lungul timpului. Fie ca publicau materiale de informare, popularizare din domeniul vast cultural, fie chiar studii de mai mare intindere, care apoi erau incorporate in volume distincte, fie luari de atitudine in probleme majore ale comunitatii ( limba, traditii, scoala), aceste colaborari valoroase au avut si forta unor modele ale scrisului profesionist, puternic specializat. Asa se face ca modelul lor gazetaresc a actionat benefic asupra intelectualilor romani din Ungaria, multi dintre ei nume de referinta in literatura, limba, folclor. Contactul nemijlocit oferit de tribuna scrisa a romanimii a dus la configurarea unei intelectualitati autohtone, capabila sa duca mai departe misiunea formatoare a modelelor incepatoare.
Ziarul romanesc a acumulat in varsta sa semicentenara o arhiva valoroasa in ce priveste prestatia contributiilor colaboratorilor lui. N-am intalnit in paginile periodicului romanesc nici un complex al provincializarii ori al orgoliului profesional, care sa fi dus la sistarea colaborarilor acestor prestigiosi intelectuali; din contra, un entuziasm al pretuirii si o motivatie superioara, intelectuala a generozitatii cu care isi ofereau colaborarile la ziarul romanesc. De cealalta parte, redactia insasi, indiferent de schimbarile prin care a trecut, s-a aratat receptiva si pe deplin satisfacuta la nivel jurnalistic fata de aportul valoros al acestor colaborari, ridicandu-si permanent exigentele redactionale si perseverand in cresterea de substanta a calitatii ziarului, de la nivelul dezbaterilor de idei la cel al limbajului de presa. Din necesitati de rigoare ale acestor contributii, care au atras semnaturi de prestigiu la ziarul romanesc, am distribuit materialul de fata pe doua resurse: una, directa, prin prezenta semnaturilor si colaborarilor asumate de autorii in cauza, si o alta, indirecta, de preluare a unor colaborari din volume aparute in Romania sau in curs de aparitie. In cea mai mare parte, in prima categorie intra vizitele, intalnirile directe ale unor scriitori romani cu comunitatea si redactia romaneasca, sau contributii ale autorilor autohtoni, in vreme ce ,in a doua categorie, intra semnaturile de prestigiu ale unor autori indexati de regimul comunist sau din diaspora.

1. Contributii directe.
Este de semnalat ca multe din aceste contacte directe au insotit ziarul romanesc inca de la primul moment al aparitiei sale, din 1951. Redactia de atunci s-a imbogatit cu cateva autografe demne de o amintire rara si nobila. Formula autografului reprodus in manuscris a fost un semn al unor legaturi afective personale si proba documentara pentru ziarul insusi. Dam doua din asemenea autografe rezervate ziarului de doi mari scriitori romani. La momentul primului an al ziarului Libertatea noastra, in 1951, ziarul primeste cuvantul de salut al lui Mihail Sadoveanu, cu ocazia trecerii prin Ungaria spre Berlin, la Congresul Mondial al Pacii. Formularea scriitorului este cu subintelesuri ideologice, exploatand chiar titlul gazetei. "Fratilor sub Libertatea noastra le ureaza spor la munca, Mihail Sadoveanu" ( nr. 3,5 martie 1951). Al doilea autograf, care innobileaza redactia ziarului romanesc, este cel al lui Victor Eftimiu In 1961 scriitorul da redactiei manuscrisul poeziei Ceardas ( nr. 6, 15 martie 1961) si revine in acelasi an cu o scrisoare, reprodusa in facsimil de pagina culturala a ziarului, cu referire la colaborarile sale la un alt ziar budapestan aparut in limba romana. Este reactia unui cititor al Foii noastre: " Sunt fericit sa citesc Foaia noastra si sa colaborez la aceasta excelenta publicatie. Colaborarea la o foaie scrisa in romaneste la Budapesta ma intinereste la 52 de ani(…) Urez revistei Foaia noastra viata indelungata cititori multi si o izbanda deplina in promovarea unei cat mai stranse prietenii romano-maghiare" ( nr. 10,15 mai 1961).
A doua categorie a contributiilor directe o formeaza vizitele periodice ale unor scriitori, profesori-academicieni la Giula si, implicit, la redactia ziarului. Acestea au dus la obtinerea unor colaborari cu creatii sau studii la pagina cultural-literara a gazetei. Prima semnatura de prestigiu la ziar este a lui Eusebiu Camilar, cu un text Gheorghe Doja ( nr.1, 1 ian. 1953). Scriitorul va raspunde invitatiei intelectualilor romani si vine la Giula, in anul urmator, 1954, ocazie cu care lasa redactiei o proza pentru trei numere de ziar, Toader Calapar ( nr. 15, 23 iulie,16,6 august,17,19 august 1954). In acelasi an , 1954 ,viziteaza Giula profesorul universitar Dimitrie Macrea, pentru un ciclu de conferinte despre noua ortografie , si Sabin Dragoi, directorul Institutului de Folclor. Seria vizitelor si schimburilor culturale continua cu alte nume de prestigiu, prezente in paginile ziarului romanesc. Acad. Emil Petrovici sustine in 1955, la ELTE o conferinta despre sistemul fonetic al limbii romane. Acad. Al. Rosetti este invitat in 1958 la Academia Maghiara de Stiinte. Eugen Jebeleanu incepe colaborarea la ziar cu poezii si traduceri din anul 1955, pentru ca in 1957, cand participa la momentul comemorativ Arany János, sa adreseze un autograf (Salut Foii noastre !, in nr. 1,1 noiembrie 1957)si colaborari , poezii si traduceri din poeti maghiari. In 1961 sunt amintiti scriitorii Dumitru Corbea, Letay Lajos si Aurel Rau , care fac o vizita la redactia ziarului de la Giula, apoi, in 1963, poetii Ion Horea, Alexandru Caprariu, in 1964, Veronica Porumbacu, Zoltan Franyo, in 1965, Dan Desliu, Ion Brad, in 1969, D.R.Popescu, Gh. Tomozei, Nina Cassian, Nicolae Balota.
O a treia categorie a colaborarilor directe o formeaza prezenta unor nume valoroase din intelectualitatea din Ungaria. Cat timp ocupa, prin inlocuire, functia de redactor-sef al ziarului, profesorul Endre Pálffy reuseste sa antreneze si colaborarea acad. Lajos Tamas, la rubrica special initiata, Din viata cuvintelor ( incepand cu nr. 10,15 mai 1958 pana la nr. 8,15 aprilie 1959). Un amplu interviu cu acesta este publicat in ziar in 1971.Din aceeasi zona a profesorilor budapestani fac parte si colaborarile celorlalti doi , Pálffy Endre si Domokos Sámuel, de care ne-am ocupat mai pe larg in paginile saptamanalului la pagina Fisier al colaboratorilor FOII. Un moment emotionant, care poate intra in istoria literara, consemnat de Domokos Sámuel, se leaga de vizita la Budapesta a Veturiei Goga, pentru cinstirea memoriei lui Ady Endre, care a trait la Ciucea intre anii 1915-1917(Trandafirii rosii din Ciucea pe mormantul lui Ady, in nr. 15,1 august 1970). Ziarul a consemnat si un interviu cu cunoscutul profesor de la ELTE, Lászlo Gáldi, care si face o apreciere la adresa rolului jucat de ziarul romanesc:"Gazeta Foaia noastra a contribuit din plin la crearea unei limbi intermediare, literara dar si populara ca sa poata fi inteleasa de cititori" ( nr. 6, 15 martie 1971).
In ce priveste colaborarile de substanta, care au ridicat prestigiul ziarului, din partea intelectualitatii autohtone, acelasi Fisier al colaboratorilor din paginile saptamanalului a inregistrat partea de contributie a multora dintre semnaturile demne de retinut: in critica si istoria literara, Gh.Petrusan, Ana Varga, Tiberiu Herdean, Gh.C.Mihaiescu, in poezie si proza, Lucian Magdu, Al.Hotopan, Lucia Borza, Ilie Ivanus, Maria Berényi, Ana Hotopan, Petru Poputa, Gh.Santau si atatia altii.

2. Colaborari indirecte.
De o mare diversitate sunt aceste contributii, care atesta o selectie exigenta a textelor si o mare deschidere a ziarului romanesc spre scriitori valorosi. Ele cuprind fie texte- fragment din opere, fie scurte bucati distincte, fie traduceri care poarta nume de prestigiu. Acestea dovedesc receptivitatea redactiei periodicului romanesc pentru texte literare de valoare. Iata ,in 1953, apare un fragment din nuvela lui Marin Preda, Desfasurarea, ( nr. 3,22 ianuarie 1953). De acelasi autor, in 1958 apare un fragment din romanul Morometii ( nr. 12,15 iunie 1958). In 1954, o poezie din Puskin, in traducerea lui Al. Philippide, sau colaborari cu poezii si amintiri cu scriitori, din partea Otiliei Cazimir( nr. 2,15 ian. 1959). Camil Petrescu este prezent cu un fragment din volumul Un om intre oameni ( nr. 6,22 martie 1955) si cu un material despre Sadoveanu la 75 de ani (nr. 23,12 nov. 1955). Prozatorul Petru Dumitriu publica trei texte in proza, Viata unui om ( nr. 10, 12 mai 1955),Marea( nr.10,15 mai 1958) si Un 1 mai in familie ( nr. 9, 1 mai 1959). Ion Agirbiceanu cu bucata in proza Iarna grea ( nr. 19, 1 oct. 1958), Constantin Chirita cu proza Intalnirea in 1959. Ziarul publica poeme de Victor Tulbure ( 1955), Ion Brad, Eugen Frunza, Tiberiu Utan, Nina Cassian( 1958), Nicolae Labis(1958), Dumitru Corbea (1959). Apar fragmente de proza de Zaharia Stancu (1960), scenete de Aurel Baranga, nuvele de Mircea Santimbreanu, Ion Baiesu. Dupa anii 1970 apar poezii si traduceri de Marin Sorescu, Ion Caraion, poezii pentru copii din Eugen Ionescu, conferinta despre Lucian Blaga a lui Nicolae Balota, iar din 1980 note si tablete de Nichita Stanescu, Ana Blandiana si poeme de Mircea Dinescu, Ion Caraion, Ioan Alexandru, Traian T. Cosovei, Matei Visniec.
O contributie importanta la ridicarea calitatii paginilor literare si culturale ale ziarului au adus-o profesorii-lectori invitati din Romania care au activat la scoli romanesti din Ungaria. Acestia au colaborat prin cronici literare, conferinte sau cursuri de perfectionare. In 1970 lectorul de la Budapesta, Anton Gotia intervine in polemica iscata in ziar in jurul nuvelei Cheia de Ilie Ivanus. Ziarul publica o analiza la obiect a ideilor si mijloacelor narative ale nuvelei, incercand sa stabileasca un punct de echilibru intre opiniile divergente exprimate de ceilalti autori. Dupa anii 1975 ziarul inregistreaza activitatea lectorului Livia Gramada, organizarea unor intalniri culturale cu studentii budapestani. Dupa anii '80 intalnim semnaturile altor cadre universitare din Romania, Tanase Filip, Gavril Scridon, Victor Iancu. Toti acestia colaboreaza frecvent la ziar cu studii, recenzii, interferente romano-maghiare si probleme de limba in comunitatea romaneasca din Ungaria. In aceeasi zona intra si interviurile lui Vasile Roxin cu personalitati literare si din invatamant, care trec prin Budapesta, de la Constantin Ciopraga la Ana Blandiana. Dupa anii '90 Ana Hotopan reia formula interviului cultural cu personalitati precum Eugen Simion, Mircea Dinescu, Grigore Vieru.
Gradul inalt de receptivitate din partea redactiei fata de contributiile valoroase, fie autohtone ,fie din Romania, a sustinut in 50 de ani actiunea de constituire a intelectualitatii romanesti din Ungaria. Pe langa rolul modelator in scrisul jurnalistic de tip cultural, aceste nume de prestigiu au dat un gir stiintific actiunii de cercetare organizate. Se poate vorbi azi de o intelectualitate romaneasca de varf, deja constituita si matura, care isi valorifica din plin capacitatile cognitive si formative, devenind ea insasi creatoare de valori. Oglinda care a insotit acest act major al nasterii si maturizarii spiritului acestei intelectualitati ramane saptamanalul romanesc in intreaga lui istorie semicentenara.

Cornel Munteanu