|
Baia Mare - 2005 Anul II - Numarul 6 prima pagina corespondente poezie istorie recenzii opinii forum contact arhiva   |
 |
Cronica "acrostih"
Ca niciodata, focul literar din cadrul Intalnirilor Acrostih a luminat mai puternic in 9.12.2004. Nucleul cenaclistic se incheaga si aura literara ne incinge tot mai mult capetele si sufletele.
De aceasta data am vorbit mai cu patima despre "veteranii" cenaclului, dar am tinut seama si de gandurile celor mai noi. Am ajuns cu vorba, dar mai ales cu sufletul, mai aproape de poezie, cautand noi metode de exprimare a metaforei si a simtirii.
In cadrul acestei intruniri am avut in vizor mai ales poezia lui Vlad - poezie plina de spiritualitate si simtire - dar unde, dupa cum am dedus in urma dezbaterilor si asa-ziselor critici, ramane inca loc de cizelare a constructiilor metaforice, a simbolurilor, si chiar a cuvintelor.
In acelasi context am vorbit si despre creatiile Alexandrei Verzes - activ participant in cadrul intalnirilor noastre. Si in "mesajele" ei (asa isi numeste ea creatiile) se poate gasi loc de lucru (pe alocuri chiar de santiere intregi), de la structura poeziei la mesaj si de la sintetizarea versului la simbol.
Cristina Pop- venita pentru prima oara la aceste intalniri culturale - ne-a delectat si ea cu scrieri proprii, dar si cu o poezie pe care a gasit-o in drumul ei (la propriu). Din activitatea cenaclului nu a lipsit obisnuitul exercitiu de condei, pe care il veti gasi negresit in paginile revistei(Experimentul Acrostih 4). De aceasta data exercitiul a fost conditionat de un cuvant-cheie ("nervi") ales la intamplare. Ne-am bucurat nespus sa-l auzim pe Andrei Albu colindand. Iar alaturi de el am fredonat si noi cu drag versurile pline de lumina.
Mircea - moderatorul cenaclului ("din pura intamplare" cum ii place lui sa spuna) ne-a impartasit cateva din concluziile pe care le-a facut in urma vizitei sale la Budapesta, in cadrul unei miscari culturale a comunitatii romane de acolo. Speram intr-o colaborare mai stransa intre romanii de aici si romanii de dincolo, caci vorba ceea: poezia si cantecul nu cunosc granite.
Ne bucuram enorm de prezenta celor din liceele baimarene dar si de prezenta colegului de la informatica. Le multumim ca si-au facut loc in timp si in suflet pentru creatie si ii asteptam si in alte seri sa ni se alature cu creatii proprii dar si cu un ochi critic.
Al vostru reporter de ocazie, Doina Bulat
Experimentul "ACROSTH" 4
Tema: "nerv"
Azi…Diavolul e nervos
Si s-au luat la harta stelele
Nu te ascult trezesti in mine
Epava,
Regreti si
Vietile in care am crezut ca esti a mea
Am renascut pe acordurile
nervose ale unei chitare
si acum la asta varsta
inca invat a fi un suflet!
Ma doare nervul de salcam.
Mi-am strans narvii intr-un
buchet
Intr-un buchet mucegait
de amintiri straine
Nerv…nervi…nervuri
Nervi mei din cauza ta
Au mai ucis un nerv
Nervuri…anatomie
Eu…tu
Nrev…nervi…nervuri
Si nervi si ganduri si tristete
Si vise si rupturi in mii de fete
Si mort e tot ce are sa ma-nvete
Deci la ce bun?
-Alo, domnule Calu'?
-Nu, gresala.
…
-Alo, domnule Calu'?
-A-ti mai incercat.gresala!
…
-Alo, domnule Calu'?
-Nu e nici un Calu' aici! Nu mai suna!
…
-Alo, domnule Calu'?
-Nu mai suna!!! Nu sta nimeni cu numele Calu' aici!!!
…
-Alo, sunt Calu'! m-a cautat cineva?
Vedeam atunci inervandu-se
orbitele, percepand astfel lumea
intr-un mod misterios de dulce
Am invatat sa cant …
La nervi
Dar n-o sa stiu nicicand
Ca tine
Sa cant la nervi la fel
de bine.
Hai, mai rupe-te de mine
Hai, pleaca-te odata
E, apa, intuneric, ceata
Ma intind de-a lungul unui fir de ata
Sunt eu extaz, calvar si agonie
Sunt nervi si-mi sunt caracteristici mie.
O strangulare a mintii,
sunt doar nervii fumurii
iarna, nervi, fum
tigara se transforma scrum
nu stiam ca iubirea este monocroma
e pasarea ce nu sta in colivie
primavara, nervi, fum
tigara se transforma-n scrum.
La intalnirea din 16 decembrie fiecare din cei prezenti a primit cate o litera din numele lui Nichita Stanescu, astfel incat a iesit un acrostih:
Experiment "Nichita Stanescu" (in acrostih)
Naluca nu nutri nadejde nebuna; nu muri
Inimile bat mai nebune ca ieri
Cantam si scartaiam soldurile femeii pierdute
Hai, parinte, sa ne potolim si setea de cuvant
Ilegal am sa-ti dau sarutul, Nichita
Taiat la ochi de frumusete
Aspirand spre absolut, tot tu apari in zarea albastra a visului
Sare am pus acum pe rana cascata in coapsa mea stanga si intrebatoare,
Tarele vietii - o cocoasa
Asta-i neajunsul
Necuvant izvorat din cuvinte de nimic.
E gandul tau cel ce ma haituie
Suflet pustiu, ametit de-a ta himera
Colorata
Urma mea a cazut peste urma ta-ultima urma din lume.
SEMNAT DE: ANDREI ALBU, ALINA ROGOJAN, LUCIAN ANCA, MIRCEA CRISAN, DOINA BULAT, FLORIN POP, OANA DUNCA, NICU ROGOZ, VLAD LUCA, VASILE DOBRA, MAXIM MIRON, IOANA BIRLE, MELINDA BIRLE, MELINDA TINDELA, MIHAELA STAN, CRISTINA POP, REBECA MIHIS
Dupa care, la intamplare, am deschis volumul lui Nichita iar el ne-a "raspuns" cu:
Metamorfozele
Brutala starea de a fi!
Somnul nu consoleaza luptatorul obosit.
Visul soldatului rupe aripile
fluturelui.
Ah, numai zigzagul
spune ceva despre stele.
Numai zigzagul de fluture
atipeste floarea.
…Si adoarme ragetul de leu.
Brutala stare de a fi,
fara de somn este.