|
Baia Mare - 2005 Anul II - Numarul 6 prima pagina corespondente poezie istorie recenzii opinii forum contact arhiva   |
 |
Corespondente
Liderul Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria,
Traian Cresta raspunde intrebarilor legate de problemele romanilor din Ungaria
Dupa cum v-am mai informat, Consiliul Judetean Maramures doreste imbunatatirea relatiilor cu romanii din Ungaria. Tocmai de aceea s-au stabilit relatii cu reprezentantii principalelor organizatii care-i reprezinta pe rominii din tara vecina.
Trebuie stiut ca exista unele disensiuni intre aceste organizatii din cauza repartizarii fondurilor, dar in ansamblu se fac eforturi pentru pastrarea identitatii culturale.
Traian Cresta, este presedintele Autoguvernarii pe Tara a Rominilor din Ungaria (ATRU), si a avut amabilitatea sa ne raspunda la citeva intrebari legate de problemele minoritatii romane. snainte de toate, va mai spunem ca in aceasta perioada se lucreaza la stabilirea unor proiecte comune intre Consiliul Judetean, Centrul Creatiei Populare Maramures si ATRU.
- Care este cea mai mare problema a rominilor din Ungaria?
- Principala problema este asimilarea nationala. De fapt, este vorba despre o asimilare naturala, in sensul ca romanii care locuiesc in localitatile mici pleaca pentru un trai mai bun in marile orase iar in acest fel isi pierd identitatea. La recensamint s-au declarat 8 mii de romini dar sint circa 20 mii. De asemenea, nu suntem reprezentati in Parlament.
- Din ce cauza?
- Pentru ca partidele din Parlament n-au ajuns la o intelegere in privinta minoritatilor. Daca fiecare minoritate ar avea un reprezentant aici diferenta intre putere si opozitie s-ar putea balansa pentru ca in momentul de fata este o diferenta de doar 11 parlamentari. Din 1989 se tot taraganeaza aceasta problema.
- Ce face ATRU pentru mentinerea compacta a nucleelor de romani?
- Exista filiale ATRU in toate localitatile in care sint romini (23 de autoguvernari locale), iar cei din Jula, Seghed si Michereghi au facut o coalitie in cadrul Uniunii Culturale a rominilor din Ungaria. ATRU are 5 comisii prin care se incearca derularea de diferite proiecte care sa vina in sprijinul rominilor: comisia de invatamint si tineret, comisia care se ocupa de aspectele de cultura si biserica, cea de relatii externe, comisia pentru buget si cea electorala (activa la alegeri). Ne bucura initiativa Maramuresului de a ni se alatura in proiecte culturale. Pina acum am avut actiuni comune cu Aradul Timisoara si Bihorul.
- Care este ultima realizare in materie de proiecte destinate rominilor?
- De curind s-a inaugurat Centrul de informare si documentare a rominilor (in Jula). Avem spatiu expozitional, 1.600 de volume si nu in ultimul rind este noul sediu al redactiei revistei Cronica.
- Ce planuri aveti pe termen scurt?
- Purtam discutii cu Primaria din Kitighaz pentru a realiza transferul in subordinea ATR a unei case muzeu.
- Enumerati citeva dintre actiunile destinate tinerilor, pentru ca ei vor duce mai departe traditia romineasca.
- Incercam sa-i atragem spre evenimentele culturale pe care le organizam. De asemenea, in colaborare cu Episcopia Ortodoxa organizam diferite tabere. Ii mobilizam in diferite proiecte cultural artistice in care se prezinta cu piese de teatru, cintece, dansuri. De exemplu, Ziua Culturala a Rominilor din Ungaria, sau intreceri sportive sub egida Cupei "Prietenia".
- Care este prima actiune pe care o puteti face in colaborare cu Maramuresul?
-Se pot face multe aici in Jula: expozitii, spectacole, intilniri stiintifice, lansari de carte etc. Oamenii se bucura de fiecare eveniment de acest gen si vin chiar persoane din localitatile invecinate.
(Material publicat in cotidianul "Informatia Zilei de Maramures", marti, 11 ianuarie 2005)
Mircea Crisan
Din traditia invatamantului pedagogic de invatatori si educatori din orasul Szarvas-Ungaria
prof. Lucretia Fluieras
Scurt istoric al orasului Szarvas
Orasul Szarvas este asezat in partea de sud-est a Ungariei, judetul Bichis. Este situat in mijlocul Marii Campiei Maghiare si considerat, inainte de Tratatul de Pace de la Trianon, mijlocul Ungariei istorice.
Simbolul orasului este cerbul. Cuvantul Szarvas inseamna in limba romana cerb.
Szarvasul a fost declarat oras in anul 1723: Sigillemu Oppidi Szarvas. An. 1723. In acest an majoritatea locuitorilor o constituiau slovacii, nemtii, polonii, maghiarii fiind minoritari, despre alte minoritati nefiind mentiuni.
Din cele trei volume ale istoricului local, ar. Szilvassi Laszlo, am urmarit traditia invatamantului pedagogic de invatatori si educatori. Asadar "in anul 1860, elevii erau pregatiti in gimnazii confesionale evanghelice pentru cariera de invatatori".
Invatamantul pedagogic din Ungaria a fost reformat incepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea cu contributia a doua mari personalitati, originare din orasul Szarvas: Tessedik Samuel (1767-1820) preot erudit, scriitor eminent, autor a 13 paragrafe din Reforma invatamantului, protectorul copiilor orfani. In memora marelui credit, actuala Facultate de invatatori si educatori ii poarta numele din anul 2000.
A doua mare personalitate, Vajda Peter (1843-1916), profesor, publicist, scriitor si poet, a dus mai departe ideile reformatoare de concitadinului rau. Liceul din Szarvas ii poarta numele continuatorul fidel al Reformei invatamantului pedagogic din orasul Szarvas a fost Benko Gyula, care a avut intelepciunea si curajul reformator de a aplica si Noul sistem de invatamant fundamentat de Maria Tereza, imparateasa Austriei si regina Ungariei. Actualul Muzeul "Tessedik Samuel" din Szarvas a slujit pregatirii invatatorilor, fiind denumit in anul 1860 Institutul Confesional Evanghelic - prima cladire cu un etaj din Szarvas.
In anul 1902 s-a construit actuala cladire a Scolii Superioare "Tessedik Samuel" - prima constructie cu doua etaje, destinata, succesiv, invatamantului gimnazial si pregatirii invatatorilor. In anul 1917, cladirea actuala functiona ca Institut Confesional de Invatatoare pana in anul 1920. Intre anii 1920 - pana in 1944 are destinatie dubla: functioneaza ca Gimnaziu "Vajda Peter", dar si la Institut Superior de Invatatori.
Istoricul, dr. Szilvassi Laszlo arta, in monografia sa, ca la Szarvas, vorbitorii de limba romana reprezentau un procent de a 60,5 si nu e de mirare daca facem conexiunea logica cu Societatea de lectura a tinerimii studioase din Szarvasiu, constituita la 23 octombrie 1869, numarand printre membrii sai gimnazisti romani, deveniti personalitati ale culturii romane, precum Moise Nicoara, Iosif I. Ardelean, Aurel Suciu s.a.
De fapt Maria Berenyi - cercetatoare de prestigiu, directoarea Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria, constata ca in perioada 1853-1891, in orasul Szarvas erau 1030 de gimnazisti romani.
Szarvasul are o traditie de aproape doua sute de ani in pregatirea invatatorilor fie in gimnazii confesionale - ceea ce pentru mijlocul sec. al XIX-lea insemna liceu, fie in institute superioare de confesionale invataturi si invatatoare pana in anul 1959. In acest an Institutul Confesional Evanghelic de Invatatori s-a desfiintat transformandu-se in Institut Superior de Educatoare - singurul din judetul Bichis care va pregati si educatoare pentru gradinitele minoritatilor romana, slovaca si sarba.
Din evolutia invatamantului de educatoare de nationalitate romana la Szarvas - Ungaria
Anul 1959 este cel al Reformei, un reviriment pentru invatamantul superior in limba romana din Ungaria. Institutul de Educatoare din Szarvas isi deschide portile, si pentru romanii din judetul Bichis si din intreaga Ungarie.7 Gradinitele minoritatilor romana, slovaca si sarba aveau nevoie stringenta de educatoare calificate in institutii superioare cu cadre didactice pregatite sa faca fata cerintelor imediate. Se impunea, asadar, pregatirea educatoarelor in general, si formarea unor educatoare bilingve, in special care sa stapaneasca, pe langa limba nationala, si limba minoritatii, in cazul nostru - limba romana, metodica predarii acesteia in gradinitele cu grupe mixte, literatura romana si metodica cantecelor romanesti, a mediului inconjurator, dar si a educatiei fizice, astfel incat limba romana sa devina, cu adevarat "un organism viu" ce se dezvolta continuu in functie de particularitatile psihice si de varsta de copiilor din invatamantul prescolar bilingv din Ungaria. Din cercetarile noastre, prilejuite de a 40-a aniversare a invatamantului superior de educatoare la Szarvas si pentru minoritatile romane si slovaca din Ungaria (2002), rezulta ca, pe masura trecerii anilor, Scoala Superioara de Educatoare a castigat prestigiul binemeritat si popularitate la scara nationala. Vom insera cateva cifre edificatoare in sprijinul afirmatiei de mai sus: scoala noastra a pregatit educatoare pentru gradinitele romanesti din localitatile Micherechi, Chitighaz, Giula, precum si pentru gradinitele cu grupe mixte din Batania, Aletea, Bedeu, Apateu Sercad, Cenadul Unguresc si Leucashaz.
Prima promotie de educatoare pentru gradinitele romanesti a fost in anul 1961 si a insemnat o singura educatoare: Drimba Cornelia din localitatea Apateu, provenita dintr-o familie romaneasca. Prima absolventa a fost si prima profesoara suplinitoare de limba si literatura romana inca in timpul studentiei (1959-1961). Dupa primii ani de activitate, Drimba Cornelia, casatorita Nagy a devenit inspectoare de specialitate pentru aproape doua decenii, indrumand activitatea gradinitelor din Judetul Bichis. In aceasta calitate, educatoarea inspectori s-a preocupat de elaborarea unor programe adoptate la specificul localitatilor cu gradinite romanesti sau mixte, fiind evantuare a unor antologii de poezii cantece romanesti si povesti, aparute cu sprijinul Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria (1990).
Din chestionarele completate si expediate de catre educatoarele active din Ungaria, absolvente ale Institutului nostru in perioada anilor 1959-2002, rezulta un unde 41 de educatoare bilingve la 15 februarie 2002. In momentul de fata 26 de educatoare sunt active. Consemnam ca intre anii 1961-1966 n-au fost absolvente de nationalitate romana.
Registrele motricale dau la iveala un numar de 101 de absolvente in perioada cercetata (1959-2002).
- in perioada anilor 1966-1986 au absolvit 40 de educatoare;
- intre anii 1986-1996, anual, au terminat studiile in medie 3 absolvente. Total 30 de educatoare;
- intre anii 1996-2002, media absolventelor este de 5. Total: 30 de educatoare de nationalitate romana.
Dupa localitatile de provenienta, situatia statistica este urmatoarea:
-36 de educatoare previn din Micherechi - singura localitate in care romanii sunt majoritari, 85% - o insula de romanitate;
- 12 educatoare din Giula: Orasul Mare Romanesc si Orasul Mic Romanesc;
- 8 absolvente din Chitighaz, localitate puternic asimilata prin vointa lor proprie - 60% romani;
- 3 educatoare din localitatea Batania (jud. Bichis);
- din Bedeu (jud. Hajdú-Bihar);
- 2 Bichisciaba;
- 4 Cenadul Unguresc (jud. Ciongrad);
- 2 Sacal (jud. Hajdú-Bihar);
- 4 Apateu (jud. Hajdú-Bihar).
Educatoare provenite din alte localitati ale Ungariei: 6 (Macau, Medgyesegyhaza, Kazsab, Öcsöd, Vegvar si Komadi). Pe langa cetateni ai Ungariei, 15 absolvente previn din Romania. Incepand cu anul 1992, s-au indreptat spre cariera de educatoare tinere maghiare din orasele: Salonta (3), Targul Mures (1), Miercurea Ciuc (1), Sfantul Gheorghe (2), Arad (1), Oradea (2), Satul Mare (1), Carei (1), Zalau (1), Cluj-Napoca (1). (Registrele motricale ale Facultatii "Tessedik Samuel".)
Denumirile Institutului de Educatoare din Szarvas (1959-2004) de-a lungul a 45 de ani
In perioada 1959-2004, actuala Facultate Pedagogica de invatatori si educatoare Bilingve a avut mai multe denumiri: Institutul superior de Educatoare (1959-1980);
Institutul de Educatoare (1980-1984);
Scoala Superioara de Educatoare (1984-1985);
Scoala de Educatoare - Grad Superior (1985-1993);
Scoala Superioara de Educatoare "Brunszvik Terez" (1993-1996);
Scoala Superioara "Körös" - Institutul de Educatoare "Brunszvik Terez" (1996-1999);
Scoala Superioara "Tessedik Samuel" - Scoala Superioara "Körös" (Crisul) - 1999-2001;
Scoala Superioara "Tessedik Samuel" - Facultatea Pedagogica (de invatatori si educatori) 2001 - pana in prezent (2004).
Asa cum aratam in paginile precedente, aici s-au format un numar de 101 de educatoare de nationalitate romana, prima absolventa fiind in anul 1961. La gradinitele unde functioneaza si grupa mixta de prescolari, in momentul de fata se afla 26 de educatoare active. Din randul acestora s-a format un nucleu puternic de educatoare mentor care indruma practica pedagogica a studentelor noastre in timpul anului si mai ales, in perioada cea mai indelungata - perioada de vara. Practica pedagogie a educatoarelor in devenire se desfasoara in localitatile Micherechi, Chitighaz, Giula, Batania si Cenadul Unguresc.
In singura gradinita romaneasca din Ungaria, se afla un grup de educatoare mentor, in frunte cu Cozma Tivadarne Florica, multi ani directoarea acestei gradinite. Merita sa amintim numele celorlalte educatoare mentor din Micherechi: Maria Ruzsa, Ana Martin, Maria Cozma, Maria Petrusan s.a. Le gasim la Antologia de cantece, poezii si povesti (1990) aparuta cu sprijinul U.C.R.U. Ele stapanesc foarte bine limbile romana si maghiara, sunt metodiste de exceptie si contoare a Programelor didactice adaptate la specificul localitatii romanesti unde traiesc si duc, cu mandra de romance - mai departe limba romana.
La Chitighaz, Florica Otlacan, educatoare-mentor, de ani de zile conduce practica pedagogica din timpul anului scolar. De-a lungul a cincisprezece ani s-a remarcat si prin activitate didactico-stiintifica, fiind con Indrumatorului practic pentru gradinitele cu grupe combinate cu activitati in limba romana (1985). Aparitia Indrumatorului se datoreaza in mare masura prof. Mihaela Bucin, doctor in stiinte filologica, actuala prof. de literatura romana clasica si metodica predarii limbii romane la Facultatea de Profesori si Invatatori "Juhasz Gyula" din Seghedin Straluceste suarele, hai copii la joc! Poezii, povesti, jocuri si cantece este a doua antologie a Floricai Otlacan din Chitighaz (Antologia cuprinde si probleme de metodica a predarii Jocului didactic (1996).
La Giula, gradinita cu grupe mixte este condusa de educatoarea mentor dr. Mihaescu Taga Cornelia. Este autoarea lucrarii de metodica limba noastra materna (1985) lucrare bilingva cu structuri fixe pe tipuri de lectii pentru prescolari din grupa mixta. Doamna Florentina Ruzsa este, alaturi de dr. Mihaescu Taga Cornelia, autoarea a mai multor programe specifice gradinitei din orasul Giula.
Mentini speciale pentru sprijinul primit in ultimii cincisprezece ani datoram doamnelor educatore mentor: Agnes Mocan (Chitighaz), Ana Podina (Batania), Magdolna Túri (Cenadul Unguresc) si altor educatoare inimoase de la gradinitele din Micherechi, Apateu, Aletea Otlaca-Pusta, Sercad si mai 4 au, Leucushaz - absolventelor noastre cele mai tinere, Nicoleta Mote (Aletea), Adriana Zahoran (Aletea, promotia 2000).
Publicatii colective pentru invatamantul prescolar bilingv din Ungaria
In elaborarea antologiilor colective, cel mai mare rol l-au avut cele mai experimentate educatoare de nationalitate romana din Ungaria: Cozma Tivadar Florentina, Maria Petrusan, Maria Cozma, Maria Bondar, Ana Martin, Cornelia Drimba Nagy. Ele semneaza si Antologia de jocuri pentru gradinitele de copii cu limba de predare romana (1982), precum si culegerea de cantece, poezii si povesti (1990), aparute cu sprijinul Sectiei de Invatamant a Minoritatii romane din cadrul Ministrului Invatamantului din Ungaria. Aceasta sectie de invatamant este condusa de profesoara Ana Simon, al carei merit incontestabil consta in faptul ca a impresionat munca didactica a educatoarelor romance ridicand progresiv Stafeta exigentelor si gasind aparitia tuturor materialelor didactice-metodici pentru invatamantul prescolar bilingv din Ungaria.
Interesul doamnei Ana Simon din Ministerul Invatamantului - Sectia Minoritatii romane s-a axat si pe traducerea manualului de metodica a autoarei specialiste, Mamel Roza. Traducerea in patru volume a fost asigurata de catre profesoara de limba romana, Iulia Olteanu, excelenta traducatoare a celor patru volume cu titlul: proiecte pentru gradinitele cu limba de predare romana (1984)
Colaboratori externi si publicatiile lor destinate invatamantului superior de invatatori din Ungaria si educatori din Szarvas
Doamna profesor dr. Ana Hotopan, actuala sefa de Catedra de la Facultatea de prof. de scoala generala "Juhasz Gyula" din Seghedin, este autoarea a doua antologii: "Poezii ocazionale" (1982), Culegere de poezii festive, cantece pentru prescolari si pentru elevii claselor I-IV, Pro Renovanda Cultura Hungaroe (1982). Dr. Mihaela Bucin, profesoara de literatura romana carei ii tot la Facultatea "Juhasz Gyula" datoram, in mare parte, aparitia lucrarii metodice Indrumatorul practic pentru gradinitele cu grupe combinate cu activitati in limba romana, Budapesta (1985) - un model posibil de metodica pentru gradinitele din Micherechi si Chitighaz, cuprinzand lectii-model pentru grupele mici, mijlocii si mari.
Alaturi de Ministerul Invatamantului din Ungaria, si Centrul Umanist de Cercetare si Dezvoltare - sectia Minoritatii romane din Bichisciaba, impresionat elaborarea si publicarea materialelor metodici pentru invatamantul romanesc din judetul Bichis. In acest sens nu este de neglijat efortul educatoarelor Cornelia Drimba Nagy, al invatatoarei Aurica Hotopan, precum si al profesoarelor de limba romana, Iulia Olteanu si Maria Czegledi Gurzau.