Stradanii de autonomie in Secuime

Fara nici o indoiala cea mai importanta problema care atinge majoritatea maghiarimii din Ardeal este stradania de autonomie in secuime. Tratative si discutii care se intind de mai bine de 10 ani care nu au nici un rezultat.

Fara indoiala UDMR-ul a abordat pentru prima data aceasta problema care se refera la autonomia secuilor, insa trebuie sa constatam ca nu s-au facut pasi in aceasta problema.

Conform hotararilor luate de Congresul UDMR de la Brasov din 1993, precum si in baza hotararilor interne, in timp de doi ani ar fi trebuit organizat un recesamant intern, in baza datelor alegerii interne respective ar fi trebuit acceptat statutul de autonomie. Intrucat acest lucru a fost amanat timp de 10 ani, Consiliul National Maghiar din Ardeal si-a amanat pretentiile de autonomie, aprobarea statutelor defalcate pe paragrafe, respectiv reprezentarea pe plan intern si international.

In baza bunelor relatii intretinute cu PSD-ul, UDMR-ul asteapta sa se intample pasi hotaratori in aceasta problema.

Insa ministrul de externe Mircea Geoana nu a formulat intr-o maniera de politician pozitia PSD-ului in legatura cu aceasta problema care a fost facuta intr-o declaratie anterioara “never ever”, adica dupa parerea lor, dar niciodata nu va fi autonomie maghiara in Ardeal.

Conducerea UDMR a accentuat ca nu a renuntat la autonomie, ca si acordurile de pana acum au servit in timp ce din anii 1993 care sunt de importanta vitala in ceea ce priveste autonomia nu s-a intreprins nimic. Insa a initiat atacuri ascutite deopotriva in plan politic si de specialitate pe marginea statutului de autonomie a secuilor acceptat de Consiliul Civic National Secuiesc.

In interviul dat unui ziar maghiar din Ardeal, Marko Bela a sustinut ca un recesamant nu ar ajuta decat la aflarea opiniei publice. Dupa parerea sa nu se poate decide in baza unui referendum intr-o astfel de problema. “Aceasta este pozitia mea sa nu ne amagim unii pe altii. Sa nu dorim sa ne inselam propria comunitate. Eu m-as bucura cel mai mult daca autonomia teritoriala sau alte probleme importante asemanatoare acesteia s-ar putea rezolva un referendum. Constitutia si legile tarii nu fac posibil acest lucru. Numai presedintele statului poate sa ceara referendum. Se stie si fara referendum ca secuii doresc autonomie” – a spus in interviul amintit Marko Bela. Ziaristul a pus intrebarea: Nu i-ar da imbold acestei dorinte vointa populara?< Acela nu ar fi referendum, ci un sondaj de opinie referitor la aceasta problema, daca doresc autonomia. Referendum nu se refera la o hotarare intr-o intrebare a spus in incheiere presedintele UDMR: Ce inseamna autonomia? Inainte de a ne pune sa disecam dorinta de ani de zile a secuilor ar trebui sa clarificam ce anume este aceea si ce cer. Insemnatatea autonomiei nu este altceva decat autoconducere, independenta catorva organizatii in general, intelegem dreptul de a lua decizii in interesul propriu, juristi internationali, publicisti si politicieni se ocupa din ce in ce mai serios de autonomie. Este o problema la nivel global a minoritatilor. Conform statisticilor internationale in 1998, datorita problemelor minoritatilor peste 22 de milioane “interval refugee” s-a declarat persoane fara patrie. De atunci a primit o mare realitate problema nerezolvata a minoritatilor din Bosnia si Kosovo care ne sunt mai apropiate. Insa bombardarea nu este o rezolvare. Ar trebui sa fie o situatie foarte rea, practic o stare de nesuportat pentru ca sa isi permita sa bombardeze Ardealul. Autonomia este una din formele de autodeterminare. Grocius, tatal Dreptului international pune temelia autodeterminarii cand a scris ca o parte a natiunii nu poate fi anexata fara vointa ei. Dupa parerea lui Grocius pentru anexare legala sunt necesare doua referendumuri, pe de o parte trebuie ca toata tara sa accepte ruperea respectiv anexarea la cealalta tara, pe de alta parte si zona respectiva trebuie sa accepte aceasta. Insa in situatii grave de criza, dupa parerea lui Grocius este suficient votul zonei atinse, nu este necesar votul majoritatii asupritoare. Aceasta este formularea clasica a autodeterminarii nationale pe cale pasnica. Specialistii sunt de acord cu faptul ca toata lumea are dreptul fundamental sa traiasca o viata umana si nimeni nu are dreptul sa impiedice asta pentru altii. Daca un stat se incapataneaza sa conteste respectarea drepturile minoritatilor, nu este voie ca “acesti dictatori sa fie ocrotiti in interiorul hotarelor” – a declarat scris un specialist. Argumentul majoritatii asupritoare impotriva autonomiei este ca autonomia teritoriala este primul pas spre desprindere. Gresit. Acordarea autonomiei interne este tocmai ultimul pas, “autonomia externa” este intampinarea rupturii. Unde minoritatea traieste pe un teritoriu interdependent acolo este recomandata autodeterminarea in problem interne - sustin  specialisti. Aceasta o asemanam cu sistemul uniunii, unde guvernul de la centru, ca de exemplu in SUA unde guvernul de la centru din Whasington este responsabil cu politica externa si cu sistemul diplomatic pentru ocrotirea patriei, pentru emiterea si distribuirea banilor, pentru reglementarea imigrarii, dar restul problemelor de guvernare revin in sarcina statelor. Orice rezolvare de succes este rezultatul discutiilor bilaterale, unde fiecare poate aduce o anumita lista prin care cer mult, mai mult decat cu ce s-ar multumi, pentru ca sa aiba cu ce sa negocieze. De aceea, cererile pregatite in timp si facute publice mai degraba impiedica decat sa ajute o rezolvare de succes. Esenta pentru ducerea de tratative cu succes in ceea ce priveste autonomia este asocierea. Astfel ca purtatorii de cuvant ai minoritatilor si reprezentantii acesteia nu au voie sa pregateasca liste preliminare ci trebuie sa ceara ca cealalta parte sa se aseze cu ei la masa tratativelor. Propunerea unui filozof maghiar recunoscut pe plan international Erwin Laszlo a fost un pas important, dupa parerea sa pacea viitorului nu trebuie rezolvata printr-un “guvern mondial” ci cu apararea drepturilor minoritatilor la autonomie. Erwin Laszlo a aratat ca in ultimele decenii tulburarea pacii in interiorul statelor a inceput cu persecutia minoritatilor. Asa ca pacea mondiala trebuie construita pe un principiu de guvernare si anume acordarea autonomiei minoritatilor. Consiliul National Secuiesc a depus o solicitare foarte bine formulata. Consiliul National Secuiesc nu a luat hotararea conform logicii actualei politici, ci a depus la Parlament o solicitare foarte bine formulata si asteapta ca politienii maghiari sa-si reprezinte si sa sprijine problema a afirmat Ferenc Csaba- vicepresedintele SZNT. Intr-o democratie parlamentara normala aceasta functioneaza in felul urmator: reprezentarea comuna in parlament inseamna ca persoanele care au fost investite cu mandat de catre populatie reprezinta interesele gruparii populatiei respective. Judetele secuiesti, in baza indicatorilor social-economici nu fac parte dintre judetele de frunte ale Romaniei, comparativ cu celelalte judete sunt in jumatatea inferioara. Nu sunt romanii de vina ca conditiile terenului din secuime este asa, acesta este motivul pentru care sprijinul investitorilor este mai mic. Consiliul National Secuiesc a cerut administratiei din judetele implicate sa ii ajute in organizarea referendumului referitor la autonomia Tinutului Secuiesc. Daca acest lucru nu se va intampla atunci acesta sa fie facut de administratia locala. Consiliul operativ UDMR ce a avut loc la Targu Secuiesc i-a propus lui Demeter Janos- presedintele Consiliului Judetean Covasna sa prinda pe ordinea de zi problema referendumului. Reprezentantii CNS asteapta de la consiliile judetene cu populatie preponderent maghiara sa le sprijine initiativa si sa fie publicata vointa poporului, sa nu fie impiedicat acest lucru, iar referendumul sa fie programat pe 26 septembrie. Referendumul trebuie sa fie pronuntat mai devreme in Tinutul Secuiesc. Publicarea acestuia a fost hotarata dupa ce anul acesta pe 30 martie Parlamentul a considerat gresita initiativa legislativa a Consiliului National Secuiesc referitor la statutul autonomiei Tinutului Secuiesc. In motivare, printre altele s-au referit si la faptul ca deasupra problemei inainte de toate trebuie ceruta parerea localnicilor in legatura cu acesta. Marko Bela sustine ca aprofundarea autonomiei culturale si autonomia administrativa figureaza printre proiectele UDMR pentru anii urmatori si “peste patru ani vom fi mult mai aproape de autonomia teritoriala”. Fata de aceasta reprezentantii CNS sustin ca hotararea este de dorit acum, intrucat problema trebuie pusa ca o conditie preliminara aderarii tarii la UE, iar miscarea regionala va crea conditii favorabile. Marimea teritoriului despre care este vorba se intinde pe o suprafata de 10 mii km patrati. Cuprinde 127 de localitati, 809.000 locuitori, dintre care 612.000 maghiari si 175.000 de nationalitate romana. “Nu este vorba de ocuparea patriei, teritoriul a trebuit prezentat”, a accentuat Ferencz Csaba, adaugand ca pe harta nu figureaza Buzaul si partea de nord a judetului Mures, unde locuiesc in majoritate romani. Politicienii din Ungaria au pornit un razboi intern. Medyessy Peter – premierul demisionar a spus ca “acest tinut aici este Elzasz Alsacia (?) noastra. Eu cred ca Europa se va contura dupa modelul relatiilor germano-franceze”. O propunere asemanatoare a facut I.Iliescu in 1995. Insa trebuie semnalat in legatura cu acest model al minoritatii, ca in acest model soarta maghiarilor din Ardeal este asimilarea, neutralizarea culturii la fel ca si germanii din Alsacia.
Mai bine aminteam modelul pasnic al autonomiei din Tirolul de Sud. Modelul acordului italiano-austriac. Exact soarta celor doua grupari populare germane, faptul ca cei din Alsacia si-au pierdut identitatea si traditiile culturale in Tirolul de Sus, arata clar adevarul EMMT si anume ca, fara autonomie nu este posibila in Ardeal dainuirea maghiarilor.
Din pacate, conducerea UDMR nu poate sa accepte acest adevar fundamental. Marko Bela asa vede ca “trebuie sa ducem pe viitor o politica ca si Romania sa fie impreuna cu Ungaria cat mai curand fara hotare si sa inceteze cat mai curand orice fel de departare dintre noi.” Dupa parerea specialistilor asta este exact invers daca dorim autonomie, putem sa o detinem mai usor inaintea aderarii Romaniei la U.E. decat dupa aceea. La o manifestare ce a avut loc in Ardeal, Orban Viktor- presedintele FIDESZ l-a incurajat pe maghiarii din romania sa-si arate puterea in interesul autonomiei Tinutului Secuiesc. Orban s-a referit si la faptul ca aderarea Romaniei la U.E. care este in spatele perdelei poate fi folosita pentru obtinerea autonomiei. Dupa MSZP (Partidul Socialist Ungar), Orban Viktor a vorbit doar din cugetarile politicii interne. “Daca Romania contesta pretentiile de autonomie ale unei comunitati atunci nu cere in baza cuvenita aderarea la U.E.”, a formulat Orban. Aceasta declaratie a starnit valuri in viata publica romaneasca. Adrian Nastase a criticat vehement declaratia lui Orban, care dupa parerea sa este iresponsabila.              





PESEK ATTILA